Senatul din România a adoptat cu majoritate de voturi proiectul legislativ inițiat de AUR, care prevede obligativitatea ONG-urilor de a declarat toate sursele de finanțare. Această măsură reprezintă un pas important pentru creșterea transparenței în activitatea organizațiilor non-profit din țară.
Proiectul legislativ stipulează ca asociațiile, fundațiile și federațiile să depună anual o declarație cu toate veniturile și sursele de finanțare, pentru a permite cetățenilor și autorităților o verificare clară a modului în care sunt susținute financiar aceste entități. Inițiativa a fost susținută de deputatul AUR Ionelia Priescu, care a afirmat că transparența totală este esențială pentru încrederea publicului în ONG-uri.
Citește și: Doliu la Biblioteca Județeană Satu Mare după moartea lui Mircea Pîrlea
În discursul său, deputatul a subliniat că "transparența este un principiu fundamental al funcționării europene și trebuie aplicată și în România". Ea a explicat că proiectul urmărește ca toate organizațiile non-profit să publice anual sursele și sumele primite, pentru ca cetățenii să poată verifica modul în care sunt finanțate organizațiile care influențează spațiul public.
Ce înseamnă transparența finanțării ONG-urilor în România?
Inițiativa legislativă a fost primită cu sprijin de către reprezentanții AUR, însă a stârnit și controverse în spațiul public. Unii politicieni și organizații civice au contestat proiectul, invocând riscuri legate de influențarea politică și lobby-ul excesiv.
- Raportul european semnalează insuficiența transparenței în finanțarea ONG-urilor din România
- Granturile europene pot fi folosite pentru activități de lobby și influențare politică
- Declarațiile depuse la ANAF rămân în sertare și nu sunt accesibile publicului
- Proiectul AUR propune ca aceste informații să fie disponibile online pentru cetățeni
- Transparența reală înseamnă accesul publicului la modul în care ONG-urile sunt finanțate
Ce urmează după adoptarea proiectului în Senat?
Reacțiile oficiale indică faptul că proiectul va fi trimis în Camera Deputaților pentru dezbatere și vot final. Autoritățile și reprezentanții ONG-urilor vor avea nevoie de timp pentru a se conforma noilor reguli, iar implementarea poate duce la o schimbare semnificativă în modul de funcționare al sectorului non-profit din România.
Impactul așteptat este creșterea încrederii cetățenilor în ONG-uri și o transparență sporită în finanțarea acestora, însă există și temeri legate de posibile abuzuri sau de utilizarea informațiilor în scopuri politice. Reacțiile oficiale indică faptul că, odată adoptat, proiectul va fi monitorizat atent pentru a evita astfel de riscuri.
Senatul României a dat un semnal clar pentru o mai mare responsabilitate în sectorul non-profit, urmând ca și alte inițiative legislative să continue pe această direcție. În final, transparența totală în finanțarea ONG-urilor va fi un pas esențial pentru consolidarea încrederii în societatea românească și în procesul democratic.