Sursă: Zf.ro
Proprietatea intelectuală asupra creațiilor generate cu ajutorul inteligenței artificiale rămâne o zonă legislativă neclarificată, iar antreprenorii care folosesc astfel de instrumente în procesul de inovare se confruntă cu un vid juridic real, potrivit lui Paul Cosmovici, managing partner în cadrul firmei Cosmovici Intellectual.
Problema centrală vizează dreptul de autor: cine poate revendica legal o invenție atunci când aceasta este generată, parțial sau integral, de un algoritm. „Principala problemă este că noi generăm inovație cu mașina, cu un calculator și inovația respectivă, teoretic, nu poate fi protejată de un om în numele lui. Deci nu am cum să pun mâna să spun ea mea e creația mea cât timp e o mașină. Legile nu ajută astăzi și cred că va fi un timp mai mult sau mai puțin previzibil, când se vor ajusta legile, să ne spună în ce condiții ce mi-a creat mașina e al meu, ca să pot apoi să cer bani pe el sau statul să vină să-mi ceară o parte de impozit sau parte din câștiguri pe ce a creat mașina”, a explicat Cosmovici la ZF Live.
Legislația actuală și lacunele în proprietatea intelectuală AI
Cadru legal de brevetare în România și în Uniunea Europeană pornește de la premisa că inventatorul este o persoană fizică, ceea ce lasă în afara protecției juridice creațiile atribuite unui sistem de inteligență artificială. Această lacună duce la practici discutabile în depunerea cererilor de brevet, unde solicitantul nu are obligația de a declarat dacă invenția a fost produsă cu ajutorul unui algoritm.
- Solicitanții pot declara fals despre modul de generare a invenției
- Fără mecanisme de verificare, declarațiile rămân la latitudinea lor
- Legislația nu prevede clar cine deține drepturile asupra creațiilor AI
- Incertitudinea juridică afectează și fiscalitatea invențiilor
- Lipsa unor reglementări specifice poate duce la evaziune fiscală
Impactul asupra inovării și viitorul proprietății intelectuale
Absența unor reglementări clare privind proprietatea intelectuală generată de inteligența artificială expune atât inventatorii, cât și autoritățile la o zonă de incertitudine juridică și fiscală. Aceasta poate avea consecințe directe asupra modului în care vor fi protejate și taxate invențiile create cu ajutorul tehnologiei în viitor.
Specialiștii atrag atenția că ajustarea legislației va fi esențială pentru a asigura un cadru clar și echitabil, în condițiile în care AI devine tot mai prezent în procesul de inovare. În prezent, lipsa unor reguli specifice poate duce la practici discutabile și la dificultăți în valorificarea economică a creațiilor generate de algoritmi.
Pentru alte știri și analize despre evoluția tehnologiei și legislației în domeniul AI, urmăriți Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels și pe Twitter.